Vânt de februarie
Peste zăpadă,
vânt de februarie.
Lin primăvara.
Sâmbătă, 12 februarie 2011. Vânt năbădăios. Aştept ca din clipă în clipă versul: ,,De pe vârful şurii noastre/ Smulge-n zbor câte-o şindrilă.”, din poezia ,,Toamna” de Octavian Goga, să prindă întruchipare faptică. Pădurea de acăţi din Suseniul Malinulu îţi oferă un spectacol sonor înfundat, o răscolire a cotloanelor codrului puţin înfricoşătoare, puţin incitantă. Fierberea zgomotoasă de pe deal a continuat până noaptea târziu.
Încă o dată memoria involuntară a lui Marcel Proust mă expediază înspre adolescenţă , spre cartea de versuri ,,Prometeu descătuşat”a lui P. B. Shelley. Mă revăd, prin 1965, anul când a apărut această carte în traducerea lui Petre Solomon, patrulând pe calea ferată şi recitând: ,,Vânt aspru ,plângător/Prea trist ca să mai cânţi,/Vânt şui, care sub nori,/Prin noapte te frămânţi”. Pentru mine, imaginea vântului din ultimul vers al acestei strofei, nu a fost înlocuită cu o altă alegere poetică mai impresionantă.
Continuarea poeziei: ,,Furtună ce-n van plângi,/Pădure, tu, scâlâmbă,/Şes trist şi râpe adânci,/Bociţi, căci lumea-i strâmbă!”, ar putea fi o fină aluzie la adresa vremurilor pe care le parcurgem. Să nu devenim moralişti şi să revenim la vântul de februarie.
A doua zi, un vecin mi-a spus că toată noaptea a sunat pădurea, parcă ar fi fost o oală cu găluşte. Comparaţia lui m-a surprins, dar i-am dat dreptate. Din punctul lui de vedere avea dreptate. Totul depinde de reperele la care te raportezi: ,,Vânt aspru, plângător” şi oala cu sarmale.
Ion Radu Zăgreanu
joi, 17 martie 2011
Când nimeni nu mai crede în nimeni
Când nimeni nu mai crede în nimeni
De 38 de ani slujesc învăţământul românesc în calitate de profesor de limba si literatura română. Niciodată ca acum, nu am constatat o mai mare lipsă de încredere în cei care activează în domeniul didactic. Şefimea, de la cel mai mic nivel, până la cel mai înalt, nu mai are încredere în oamenii care deservesc sistemul de învăţământ. Nimic, după unii, nu se mai face fără a dovedi scriptic, cu un măldar de hârţoage că ai fost la ore, că ţi-ai ţinut ora de dirigenţie, că ai organizat şedinţele cu părinţii, că faci ore suplimentare de pregătire cu elevii tăi, că editezi reviste şcolare, că organizezi cu şcolarii excursii şi multe activităţi şi acţiuni extracurriculare etc.
Pentru toate aceste trebuie să laşi ,,urme”, ni se spune mereu. Vorba Elenei Ceauşescu: ,,-Unde-i dovada?”. Dacă te-ai ţine de ,,fabricat” hârtii, nu ai mai avea timp să îţi parcurgi materia obiectului pe care îl predai. Privind retrospectiv , ,,iepoca” lui Nicolae Ceauşescu îţi apare acum ca o dulce şi blândă perioadă a industriei de ,,hârtii” pe care trebuie să le pui în mişcare în zilele noastre, dacă vrei să fii evaluat pozitiv..
Dacă faci o şedinţă cu părinţii, procesul-verbal semnat de părinţii participanţi trebuie înregistrat cu număr la secretariatul şcolii, zice-se, ca să poţi dovedi că şedinţa a avut loc.
Într-o zi, o secretară de şcoală propunea ca fiecare diriginte să aibă un registru de intrări şi ieşiri, în care să consemneze toate hârtiile doveditoare ale activităţii sale. Suntem în plin Kafka, în timp ce de aproape un an nu avem hârtie igienică la toalete, zgribulim de fig fiindcă nu sunt bani de căldură, nu avem tuşuri şi toner pentru imprimante.
O directoare din mediul rural, îmi mărturisea că simte că aproape are orgasm, când termină de întocmit şi de scris câte un braţ de tot soiul de materiale şi de hârtii, care i se solicită, bucuroasă că încă nu a capotat de atâtea cerinţe.
Oare chiar nimeni nu mai are încredere în nimeni în învăţământul românesc de azi?
Prof. Ion Radu Zăgreanu
Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu” Beclean
Jud. Bistriţa-Năsăud
De 38 de ani slujesc învăţământul românesc în calitate de profesor de limba si literatura română. Niciodată ca acum, nu am constatat o mai mare lipsă de încredere în cei care activează în domeniul didactic. Şefimea, de la cel mai mic nivel, până la cel mai înalt, nu mai are încredere în oamenii care deservesc sistemul de învăţământ. Nimic, după unii, nu se mai face fără a dovedi scriptic, cu un măldar de hârţoage că ai fost la ore, că ţi-ai ţinut ora de dirigenţie, că ai organizat şedinţele cu părinţii, că faci ore suplimentare de pregătire cu elevii tăi, că editezi reviste şcolare, că organizezi cu şcolarii excursii şi multe activităţi şi acţiuni extracurriculare etc.
Pentru toate aceste trebuie să laşi ,,urme”, ni se spune mereu. Vorba Elenei Ceauşescu: ,,-Unde-i dovada?”. Dacă te-ai ţine de ,,fabricat” hârtii, nu ai mai avea timp să îţi parcurgi materia obiectului pe care îl predai. Privind retrospectiv , ,,iepoca” lui Nicolae Ceauşescu îţi apare acum ca o dulce şi blândă perioadă a industriei de ,,hârtii” pe care trebuie să le pui în mişcare în zilele noastre, dacă vrei să fii evaluat pozitiv..
Dacă faci o şedinţă cu părinţii, procesul-verbal semnat de părinţii participanţi trebuie înregistrat cu număr la secretariatul şcolii, zice-se, ca să poţi dovedi că şedinţa a avut loc.
Într-o zi, o secretară de şcoală propunea ca fiecare diriginte să aibă un registru de intrări şi ieşiri, în care să consemneze toate hârtiile doveditoare ale activităţii sale. Suntem în plin Kafka, în timp ce de aproape un an nu avem hârtie igienică la toalete, zgribulim de fig fiindcă nu sunt bani de căldură, nu avem tuşuri şi toner pentru imprimante.
O directoare din mediul rural, îmi mărturisea că simte că aproape are orgasm, când termină de întocmit şi de scris câte un braţ de tot soiul de materiale şi de hârtii, care i se solicită, bucuroasă că încă nu a capotat de atâtea cerinţe.
Oare chiar nimeni nu mai are încredere în nimeni în învăţământul românesc de azi?
Prof. Ion Radu Zăgreanu
Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu” Beclean
Jud. Bistriţa-Năsăud
duminică, 6 martie 2011
O carte pentru tineri şi nu numai
O carte pentru tineri şi nu numai
,,Dragi tineri, Biserica se bazează pe voi! Are nevoie de credinţa voastră vie, de caritatea voastră creativă şi de dinamismul speranţei voastre.” (Papa Benedict al XVI-lea)
Sub egida ASTRU, adică Asociaţia Tineretului Român Unit din Cluj, prin colaborarea preoţilor Iuliu Bontaş, Nicolae Jarda, Cristian Sabău, Călin Sechelea, Mircea Sonea, Radu Tălpălariu şi a următoarelor persoane: Horia Bursaş, Delia Dumitraş, Raluca Fernea, Mihai Floran, Laura Sopon, a apărut lucrarea ,,Întăriţi în credinţă. Itinerariu spiritual pentru tineri. Postul Mare 2011” (Editura ,,Galaxia Gutenberg”,2011), un ,,ghid spiritual pentru perioada Postului Mare”(Pr. Cristian Goia, Asistent spiritual ASTRU Cluj, prefaţatorul cărţii). Pentru fiecare zi a Postului Mare, volumul propune ,,următorul desfăşurător”: ,,Citesc cuvântul lui Dumnezeu din Evanghelia zilei”, ,,Meditez” pe baza unui scurt comentariu care mi se oferă la ceea ce ar trebui transpus în viaţa de zi cu zi, din cuvântului Evangheliei, ,,Mă rog”, având în faţă textul unei scurte rugăciuni, pentru a întări dialogul personal cu Dumnezeu, ,,Acţionez”, pentru a pune ,,în practică cuvântul lui Dumnezeu”.
Reţinem spre exemplificare exemplele din prima şi ultima zi de post, din comentariile evangheliilor acestor zile, din îndemnurile adresat celor care se vor antrena în acest itinerariu spiritual: ,,Postul este prin definiţie un exerciţiu al înrădăcinării în credinţă”, ,,Hristos îmi oferă victoria asupra mea”, ,,Îmi propun să renunţ la câteva lucruri care îmi fac plăcere în acest Post”, ,,Azi îţi mulţumesc pentru că prin Învierea Ta a dat valoare vieţii mele!”.
Am cumpărat şi eu această carte şi îmi propun să-i urmez itinerariul spiritual care ni-l propune. Sper ca la finalul acestui Post să pot concluziona pozitiv, sub semnul împlinirilor: ,,Îi mulţumesc Domnului pentru visele şi năzuinţele pe care mi le-a plantat în suflet. Îi cer putere şi inspiraţie de a le aduce la viaţă”( Din îndemnurile pentru ziua de duminică, 27 martie).
Ion Radu Zăgreanu
,,Dragi tineri, Biserica se bazează pe voi! Are nevoie de credinţa voastră vie, de caritatea voastră creativă şi de dinamismul speranţei voastre.” (Papa Benedict al XVI-lea)
Sub egida ASTRU, adică Asociaţia Tineretului Român Unit din Cluj, prin colaborarea preoţilor Iuliu Bontaş, Nicolae Jarda, Cristian Sabău, Călin Sechelea, Mircea Sonea, Radu Tălpălariu şi a următoarelor persoane: Horia Bursaş, Delia Dumitraş, Raluca Fernea, Mihai Floran, Laura Sopon, a apărut lucrarea ,,Întăriţi în credinţă. Itinerariu spiritual pentru tineri. Postul Mare 2011” (Editura ,,Galaxia Gutenberg”,2011), un ,,ghid spiritual pentru perioada Postului Mare”(Pr. Cristian Goia, Asistent spiritual ASTRU Cluj, prefaţatorul cărţii). Pentru fiecare zi a Postului Mare, volumul propune ,,următorul desfăşurător”: ,,Citesc cuvântul lui Dumnezeu din Evanghelia zilei”, ,,Meditez” pe baza unui scurt comentariu care mi se oferă la ceea ce ar trebui transpus în viaţa de zi cu zi, din cuvântului Evangheliei, ,,Mă rog”, având în faţă textul unei scurte rugăciuni, pentru a întări dialogul personal cu Dumnezeu, ,,Acţionez”, pentru a pune ,,în practică cuvântul lui Dumnezeu”.
Reţinem spre exemplificare exemplele din prima şi ultima zi de post, din comentariile evangheliilor acestor zile, din îndemnurile adresat celor care se vor antrena în acest itinerariu spiritual: ,,Postul este prin definiţie un exerciţiu al înrădăcinării în credinţă”, ,,Hristos îmi oferă victoria asupra mea”, ,,Îmi propun să renunţ la câteva lucruri care îmi fac plăcere în acest Post”, ,,Azi îţi mulţumesc pentru că prin Învierea Ta a dat valoare vieţii mele!”.
Am cumpărat şi eu această carte şi îmi propun să-i urmez itinerariul spiritual care ni-l propune. Sper ca la finalul acestui Post să pot concluziona pozitiv, sub semnul împlinirilor: ,,Îi mulţumesc Domnului pentru visele şi năzuinţele pe care mi le-a plantat în suflet. Îi cer putere şi inspiraţie de a le aduce la viaţă”( Din îndemnurile pentru ziua de duminică, 27 martie).
Ion Radu Zăgreanu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)