Răvaşele din punga de plastic

Răvaşele din punga de plastic

Rugat de actualii absolvenţii ai clasei a VIII-a B de la Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu” din Beclean am scris un fel de piesă de teatru, dedicată lor, în care eroii erau chiar elevii acestei clase. Am întitulat-o ,,Buzduganul şi căpşunii”. Buzduganul, într-o interpretare apropiată de realitate este o metaforă semnificând geanta profesorului de română, mereu plină de cărţi, mereu provocatoare de surprize bune sau uneori ameninţătoare. Căpşunii sunt elevii, uneori, câteodată, striviţi de hazardul deciziilor celui aflat la catedră.
De fapt piesa era mai mult un pretext de coagulare a elevilor în jurul unui proiect (tot este la modă acest cuvânt), ca o confirmare că totul s-a schimbat în bine în această clasă.
Elevii au luat în serios propunerea, s-au implicat în punerea în scenă a acestei piese de teatru fiindcă era vorba de ei, fiindcă fiecare avea replicile lui.
Întrucât fiecare elev al clasei era oarecum caracterizat direct, simbolic, metaforic şi umoristic de către profesorul lor de română, în finalul piesei s-a făcut un schimb reciproc de impresii, elevii fiind acum cei care îl caracterizau pe profesorul lor, sau consemnau o apreciere sintetică despre cei patru ani parcurşi împreună.
Într-o pungă de plastic elevii au adunat răvaşele lor dedicate mie. A doua zi am fost întrebat de discipolii mei dacă am lecturat gândurile lor consemnate în acele bileţele, majoritate scrise pe hârtie colorată şi legate cu câte o fundă colorată.
Le-am citit, m-au încântat. Elevii erau sinceri, brutal de sinceri. Au apreciat cel mai mult înţelegerea mea faţă de ei, răbdarea, gesturile de încurajare, laudele adresate la momentul potrivit, m-au urât uneori, m-au admirat, m-au considerat un model.
Am citit cu emoţie răvaşele lor, cu o ceaţă umedă peste ochi, cu melancolie .
Mă simţeam în postura protagonistului din romanul ,,Revelion” al lui Paul Georgescu, rătăcind, nu pe străzile oraşului cu un cataif în mână, ci cu răvaşele elevilor mei, pierdut printre amintirile celor patru ani de colaborare.
Eram răsplătit pentru cei patru ani de muncă perseverentă cu multe amintiri frumoase. Am pretins puţin şi am căpătat prea mult. Eram foarte bogat.

Ion Radu Zăgreanu